Bine aţi venit!

Nu stiu pentru cine scriu atatea rafturi de ganduri, dar stiu de ce scriu. Scriu ca sa ma justific in ochii copilului care am fost.

Biblioteca blogului este pentru prieteni, rude, duşmani sau trecatori.

Bogatia adevarata nu se numara in bani ci in prietenii pe care ţi-i faci de-a lungul timpului.

Adeseori, mama îmi spunea: ,,Ataseaza-te de cei care te pot face mai bună; primeste-i pe cei care, la randul tau, simt ca tine. Lasă trecutul în urmă şi bucura-te de ce ai realizat până acum"!





ceas

Bine aţi venit!

Bine aţi venit!

Asa sunt eu...

Nu-s urată, nici frumoasă, nu sunt bună, nici prea rea. Nu sunt floare şi nici pom, sunt ceea ce sunt: un OM! Nu sunt mare, dar nici mică, am curaj dar mi-e şi frica, am speranţe şi visez, pot să cant şi să dansez. Sunt om pe acest pământ, îmi respect al meu cuvânt. Nu-s perfectă, mai greşesc, pot să-ascult şi să vorbesc. Nu sunt proastă, sunt deşteaptă, nu văd stramb, sunt perfect dreapta, nu urăsc, nu mă răzbun, iau din viaţă doar ce-i bun. Nu-s tristă, nici fericită, pot iubi, pot fi iubită, nu-s moale, dar nici de fier, nu-s naivă, nu disper. Nu-s săracă, n-am averi, rezist, lupt când am ,,căderi”. Sunt un chip pierdut în lume, cu o viaţă şi un nume. Nu mi-e rău, dar nici prea bine, am tupeu dar şi ruşine şi pot spune-ntr-un final, sunt ca tine, om normal.

Asta sunt, Geta mă cheamă. Cine vrea, mă bagă-n seamă. Cui nu-i place felul meu, n-am ce-i face… Aşa sunt eu!

Va imbraţişez cu drag

Va imbraţişez cu drag

MOTTOUL după care mă ghidez în viaţă: ''Păşeşte drept înainte şi dacă pământul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigură că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru aţi răsplăti îndrăzneala,, (Regina Izabela)

Am realizat că sunt dependentă de scris. Scrisul mă relaxează şi mă linişteste cum nu va fi capabil niciun om să o facă vreodată.Sunt dependentă de scris şi de prea mulţi oameni complicaţi. Mă chinui mereu ca eu să fiu cea care îi înţelege pe cei care alte suflete nu au fost capabile să ii inţeleaga. Îmi târăsc sufletul prin fiecare relaţie bolnăvicioasă de care am parte. Poate tocmai din această cauză de multe ori fac ce simt şi nu ceea ce trebuie. Oamenii din sufletul meu sunt inspiraţia mea. Trăiesc prin ei şi sunt puţin din fiecare. Scriu din suflet şi pentru suflet. Aştept comentariile voastre scurte şi la obiect. Mulţumesc anticipat!

6.12.14

Împreună...



Împreună am dorit să căutăm cărarea dintre cuvinte şi înţelesul lor. Aveam impresia că realitatea era o strălucire ştearsă, o rara avis în deşertul existenţei noastre. Mă sfătuiai să presar puţină nepăsare peste duritatea ei. Nu credeai în nefericire sau cel puţin aşa mi-ai lăsat de-nţeles. Pentru tine cerul, uscatul, mările şi oceanele acestei planete strivite de-atâta albastru erau surse de unde culegeai iubirea, frumuseţea, culoarea viselor, foşnetul gândurilor, mireasma şoaptelor şi ecoul paşilor ce te-au adus întotdeauna la mine. Vorbeai cu algele despre liniştea adâncurilor, întrebai nisipul de sărutul vântului, găseai în orice strop de rouă un palat ascuns zidit de zei pentru cei care ştiau să privească fericirea cu pleoapele închise. Încrederea ta în viaţă, în oameni, în lumea de aici şi-o altă lume doar de tine ştiută m-a făcut să-ţi devin lacrimă, să-ţi fiu sărut, să-ţi fiu suspin şi când n-am mai avut nimic să-mi aparţină am rămas în trupul tău. Să mă ierţi de fiecare dată când plâng!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

toateblogurile.ro

toateBlogurile.ro Ziarul

Insignă Facebook