ca sufletul blând, smerit şi recunoscător
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nepotul meu îmi spune-ntr-una
Că nu-i iubit. - ,,Ia vin' la buna.
Te rog, nu plânge puiul meu,
Căci, te iubeşte tatăl tău.
Tu ai şi mamă, ai şi tată.
Iubire de părinţi, curată!
De-aceea, seara, la culcare,
Să îi săruţi pe fiecare.
Iar, ca un bun copil ce eşti,
La Dumnezeu să te gândeşti.
Căci, mare e puterea Sa!
Şi, oricând te va ajuta.
Haide, Andrei, vino cu mine,
Să te învăţ cum se cuvine,
Să îl iubim pe Dumnezeu
Şi, cum să ne rugăm mereu.
Hai, puiule, să-ngenunchem
Şi, amândoi să ne rugăm,
Făcând şi crucea de-închinare,
Seara 'nainte de culcare.
Să spui: „Tatăl nostru” în gând,
Domnul te va auzi oricând.
Să nu uităm, să-i mulţumim,
Că suntem sănătoşi, trăim!
Andrei, nicicând să nu ai teamă,
Cât ai un tată şi o mamă.
Pe-ai tăi părinţi să îi asculţi;
Pe Doamne-Doamne, să nu-l uiţi!
Craiova aprilie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu