Rămas-au toate la trecut...

Chiar atunci când este dorită, o despărţire descumpăneşte omul. 

I se pare că i s-a dus echilibrul. (Ileana Vulpescu)

Astăzi mi-ai trimis mesaj. Deci nu ai uitat de mine.

Şi... îmi ceri din nou iertare. Vrei să mă întorc la tine?

Dar... nu pot să nu mă-ntreb ce ,,victime” ai mai făcut

Din ziua aceia tristă, de când eu mi te-am pierdut?

De mai multe ori în viaţă, să ştii că-am trecut prin foc

Însă, cu Iisus alături, nu mi-a mai fost greu deloc.

Astăzi, tot singură sunt şi îţi spun că mă simt bine.

Dar, tu, ce ai câştigat, dându-ţi cinstea pe ruşine?

De ce pui capul în pământ? Vrei să te iert ca altădat'?

Ai vrea să cred că vină n-ai, ci... pur şi simplu s-a întâmplat?

Spăşit îmi scrii, că-ai vrea, ca la-nceput să ne iubim,

Şi, tot ce-a fost frumos, să încercăm, să retrăim...

Cu tine nu mai am nimic, de-atunci să ştii că te-am iertat.

Dar, tot nu pot să înţeleg de ce aşa ciudat mi te-ai purtat...

Nu te mai vreau în viaţa mea, cea de atunci, eu nu mai sunt...

Ce-aş mai putea s-ascult la tine? Aceleaşi vorbe goale-n vânt?

De ce vrei să ne împăcăm? Răspunde, vreau să ştiu şi eu.

Nu ai pe nimeni lângă tine, sau... mori de dragul meu?

Sau... poate n-ai venit decât să-mi spui la fel ca în trecut

Că mă iubeşti, însă... deja, un legământ cu alta ai făcut...

Fii sincer, măcar o dată-n viaţă. Sunt sigură că am ghicit.

Ai vrea spre tine să alerg şi să te bucurii c-am venit...

De ce subiectul ocoleşti şi nu vrei sincer, să-mi răspunzi?

Oare, cum pot să te mai cred, când gândurile îţi ascunzi?

Oftezi mereu, scrâşneşti din dinţi, te-ncrunţi ades şi taci...

Indiferent ce vrei, nu mă interesează ce-ai să faci.

A fost frumos, a fost ce-a fost, atunci... cândva... demult...

De când, de mine, tu te-ai despărţit, rămas-au toate la trecut.

Adio! Tu eşti cel care-a pierdut!

Craiova septembrie 2009